Lângă prima bisericuţă românească din Mălainiţa - Valea Timocului – Serbia, în care se slujeşte în limba română, limba maternă a românilor din Timoc, prima dată dupa aproape 200 de ani, am început să construim o clădire care este necesară pentru funcţionarea acestei biserici. Anul trecut s-a început şi s-a terminat cu lucrările la fundaţie.

În acest an am trebui să continuăm cu lucrările dar problema este că nu avem finanţare.

Prin aceasta cale rugăm pe toţi oamenii bunăvoitori din întreagă lume să ne sprijine şi să ne ajute (care cu cât poate) ca să putem continua cu lucrarea la aceasta clădire care cu voia bunului Dumnezeu şi binecuvântarea Patriarhiei noastre, Patriarhiei Ortodoxe Române, va fi transformată în mânăstire.

Instrucţiile pentru contul parohiei noastre sunt următoarele:

INSTRUȚII PENTRU CONDUITĂ – ÎNCASARE IN EUR
STANDARD SETTLEMENT INSTRUCTIONS IN EUR

BANCA COREPONDENTĂ / CORRESPONDENT BANK:
ADRESA SWIFT/ SWIFT: COBADEFFXXX
COMMERZBANK AG FRANKFURT

BANCA BENEFICIARULUI / BENEFICIARY’S BANK:
ADRESA SWIFT / SWIFT :JUBARSBGXXX
ALPHA BANK SRBIJA A.D.

BENEFICIARUL / BENEFICIARY:
DENUMIREA ȘI ADRESA / NAME AND ADDRESS: RUMUNSKA PRAVOSLAVNA PAROHIJA
MALAJNICA BB
19303 ŠTUBIK

ACCOUNT:180713121003237333

IBAN:RS35180713121003237333

Dumnezeu să vă binecuvinteze !

Începând cu orele 11.00, în faţa troiţei dintre localităţile Gianova şi Dublijana, s-a oficiat o slujbă de mulţumire de către cei trei ierarhi, în prezenţa unui număr însmenat de români din satele învecinate. Răspunsurile la sfânta slujbă au fost date de către corul parohiei Foeni din arhiepiscopia Timişoarei, venit în Timoc cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului. Troiţa în faţa căreia s-au înălţat rugăciuni de mulţumire a fost aşezată în anul 2008 şi străjuieşte ruinele unei vechi biserici daco-romane, poate chiar catedrala Episcopiei de Acve, după spusele Chiriarhului locului, informează Biroul de Presă al Episcopiei Caransebeşului.

Mai multe informaţii a oferit pentru TRINITAS TV, părintele protoiereu Boian Alexandrovici, de la Protoieria Dacia Ripensis: „Este un sat românesc din Valea Timocului. Lângă acest sat, am primit ca şi donaţie de la un credincios al nostru, terenul pentru construirea unei Biserici româneşti. Nu întâmplător pe acest teren se află ruinele unei Biserici daco-romane. Vrem să se ştie că legătura dintre comunitatea noastră şi Patriarhia Ortodoxă Română, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel care ne-a susţinut întotdeauna şi ne ajută în continuare, nimeni nu o va putea desface”.

Tot ieri, corul bisericesc al Parohiei Foeni din Arhiepiscopia Timişoarei a susţinut un concert de pricesne şi tropare închinate praznicului Rusaliilor. Un program muzical a fost oferit şi de Fanfara românească din Geanova şi rapszozi populari din Valea Timocului.

La finalul sfintei slujbe s-au rostit cuvântări de către cei trei ierarhi. La ceas de seară delegaţia românească a poposit la biserica din Malainiţa. Părintele Protopop de aici a mărturisit că a doua biserică ctitorită este în localitatea Isacova, pe valea Moravei, iar altă biserică se ctitoreşte în localitatea Busur de pe aceeaşi vale. Totodată sfinţia sa a ţinut să menţionaze faptul că în protopopiatul Daciei Ripensis sunt organizate 20 de comunităţi parohiale, chiar dacă în zonă sunt 145 de sate româneşti şi 48 de sate mixte româno-sârbeşti care nu au dreptul la serviciul divin în limba română.

Românii din Valea Timocului au fost văduviţi de slujbe în limba proprie din anul 1833, când în toate bisericile construite în satele de români au fost aduşi preoţi sârbi. Biserica Parohiei româneşti din Mălainiţă, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Române, şi misiunea actuală a Patriarhiei este un simbol al redefinirii identităţii româneşti a locuitorilor din Valea Timocului şi Valea Moravei.

(preluat de pe situl Bisericii Ortodoxe Romane)

http://www.basilica.ro//ro/stiri/vizita_misionara_in_geanova_timocului_serbia.html

După partea spirituală a urmat un program cultural cu folclor, cântec şi joc din zonă.

Realizarea acestui deziderat reprezintă împlinirea prevederilor din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, care menţionează faptul că Biserica Ortodoxă Română este Biserica neamului românesc şi îi cuprinde pe creştinii ortodocşi din ţară şi pe creştinii ortodocşi români din afara graniţelor ţării (art. 5), iar organizarea canonică şi pastorală a credincioşilor ortodocşi români din afara graniţelor României se asigură de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (art. 8). Acest principiu este în deplină concordanţă cu hotărârea Conferinţei Presinodale Panortodoxe de la Chambésy-Elveţia (6-13 iunie 2009), care precizează că fiecare Biserică autocefală are dreptul de a păstori propria sa diasporă.

Prevederile statutare menţionate exprimă datoria Bisericii Ortodoxe Române şi se bazează pe canonul 16 de la Sinodul I Ecumenic (325), care afirmă principiul că nu este îngăduit unei eparhii să primească în jurisdicţia sa clerici şi credincioşi ortodocşi, fără binecuvântarea Bisericii (eparhiei) căreia aceştia aparţin.

În acest sens, amintim şi faptul că procesul de revenire a clerului şi credincioşilor ortodocşi de diferite naţionalităţi la Bisericile Mame (de exemplu în Patriarhia Rusă şi în Patriarhia Sârbă) a început deja în urmă cu mai mult timp şi a arătat că, prin coresponsabilitate şi solidaritate etnică ortodoxă, se pot depăşi dezbinări istorice conjuncturale, motivate în trecut pe criterii politice.

Acum, la 20 de ani de la căderea regimului comunist în Europa Răsăriteană, când România este membră a Uniunii Europene şi a NATO şi în condiţiile în care Biserica Ortodoxă Română dezvoltă o activitate fără precedent în afara graniţelor ţării prin reorganizarea şi înfiinţarea de numeroase eparhii în întreaga lume, apreciem că nu mai sunt motive întemeiate de a respinge chemarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la unitate şi comuniune ortodoxă românească.

Suntem încredinţaţi că această atitudine de reînviere şi reconciliere ortodoxă românească va consolida şi va intensifica lucrarea pastoral-misionară, social-filantropică şi cultural-educaţională a Bisericii Ortodoxe Române de pretutindeni, întărind în acelaşi timp demnitatea ortodoxă românească, prin eliberarea unora dintre românii ortodocşi de complexul de a fi „căutători de umbrele canonice” la străini.

Regretăm că din motive multiple, unii dintre fraţii noştri ortodocşi români s-au îndreptat spre alte jurisdicţii ortodoxe, în timpul comunismului, însă ceea ce a fost scuzabil în trecut a devenit nejustificabil şi chiar regretabil în prezent, adică înstrăinarea românilor unii de alţii, până la dezbinarea lor bisericească.

Încredinţaţi fiind că apelul nostru la unitate şi demnitate ortodoxă românească va fi receptat cu bucurie şi responsabilitate, ca dorinţă de comuniune şi cooperare frăţească, vă împărtăşim tuturor aleasă preţuire şi părintească binecuvântare.

PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

† D A N I E L
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

împreună cu toţi membrii Sf. Sinod

Anul 2010 este un an în care Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte 125 de ani de autocefalie şi 85 de ani de când a fos ridicată şi recunoscută ca Patriarhie. În data de 25 aprilie 1885 a fost recunoscută autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. În 4 februarie 1925 prin Hotărârea Sfântului Sinod Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată în rang de Patriarhie iar Arhiepiscopul şi Mitropolitul Ungro-Vlahiei MIRON a fost ridicat în calitatea de Primat al României, la rangul de PATRIARH al Bisericii ortodoxe autocefale române.